Suicidul #2
Unii nu o fac, dar iau decizia de a renunta la tot. Isi traiesc viata fara sa mai vrea ceva de la ea. E o conventie interioara, pe care nu o fac publica. In fata societatii au un comportament asa-zis normal, dar se despart de motivatiile care dau sens existentei. Renunta la vise si la orice argument in favoarea vietii. Isi limiteaza existenta la o subzistenta pur fizica. Ei stiu ca o eventuala tentativa de sinucidere ar fi interpretata de cei din jur ca un semnal de alarma si ei nu vor publicitate. Lipsa garantiei reusitei ii tine la distanta de solutia plecarii.
Aceasta categorie sufera in tacere si se taraste printre cei care se bucura de viata. Buna dispozitie, succesele si fericirea celorlalti sunt un combustibil fin pentru nenorocirea lor. Pentru ei, forma lenta a renuntarii inseamna despartirea de aceasta lume. In cazul lor, finalul inseamna ani si ani de resemnare distructiva.
Au nevoie de cate o minune care sa-i aduca inapoi printre cei vii…
Foto: centrifuga*teatrante, sub licenta Creative Commons
Tagged as renuntare, suicid + Categorized as una-alta