Bass player

Nu stiu din ce motiv, dar mi-am adus aminte de numaratul oilor in cazul in care somnul nu vrea sa se arate. Poate ca-i o metoda eficienta, dar mie nu-mi plac atat de mult oile (nici macar cele imaginare), incat sa-ncep sa le numar, chiar daca adormirea-i miza.

In schimb, as fi de acord sa numar stelele. Pentru asta as avea nevoie de un dormitor fara tavan. Sunt asa de multe si asa de diverse prin stralucire, incat refuz sa mi le arat doar pe display-ul mental. Asta nu inseamna ca imaginatia n-ar juca si ea un rol important, din contra! Despre tot ce se-ntampla pe ele as afla din praful de stele care se desprinde din aceste planete, atunci cand cineva se uita la ele.

Fiecare fir de praf care se apropie de privitor contine o imagine despre viata de pe steaua pe care a lasat-o-n urma si  permite o incursiune detaliata in acea lume care, in timpul zilei, pare a fi inaccesibila.

As vedea mult mai multe decat mi s-ar putea povesti intr-o viata de om si sunt convins ca n-ar fi nevoie sa caut o suta de stele pentru a adormi. Frumusetea “de dincolo”, adusa de praful de stele de pe doua-trei “lumini nocturne”, ar imblanzi si cel mai dur refuz de somn si ar lua forma leaganului perfect.

Vise placute!

Foto: lrargerich, sub licenta Creative Commons

Tagged as praf de stele, somn, stele + Categorized as una-alta