Citesc pe realitatea.net, in sectiunea “Cele mai importante stiri”, ca premierul Emil Boc a facut o vizita la o fabrica de mobila si ca “a imbracat halatul de tamplar, a taiat bucati de lemn la un fierastrau circular, amintindu-si de vremea copilariei, cand slefuia rame de tablou impreuna cu mama sa“.

Nu pot sa nu ma gandesc la o analogie si sa nu mi-l imaginez pe dl. Boc inainte de inceperea unui concert 4motion, in fata unei sali pline de “Jesus freaks”…

- Domnule Sebestyen, pot sa va incerc basul? Dati-mi-l un pic sa vad cum suna!…
- Da, sigur, poftiti…
- Da, da, asa… usor-usor… vedeti ca am reusit?… – si basul apasa umar de premier. Da-i greu, dom’le, cate kile o fi avand?… si dumneata cat il tii la gat?… Nu amortesti?…

Se aud cateva ciupituri stangace, dupa care, adresandu-se intregii sali, dl. Boc spune:

- Sa stiti ca, la varsta voastra, si eu am frecventat intalnirile bisericii organizate pentru tineri. Si acum ma duc la biserica, dar mai rar… stiti, sunt foarte ocupat…

Cand caruselul penibilului ia viteza, nimeni nu-l mai opreste. Targ de oi, ajun de craciun, incepere de an scolar, inaugurarea unei noi linii de productie intr-o fabrica/uzina, lansarea unui model auto, balul operei s.a.m.d., toate sunt ocazii bune pentru “contopirea” personajului politic cu masele, printr-un discurs individualizat, usor si nefiresc de intim.

Respect autoritatea legitima – legitima, inclusiv, din punct de vedere moral -, dar daca cel care o personifica se coboara la un nivel la care nu are ce cauta, acest respect are de suferit…

Pastrati-va demnitatea, doamnelor si domnilor politicieni! E greu de gasit ceva mai umilitor decat comportamentul neadecvat statutului.

Foto: istockphoto.com

In Romania, pana-n ‘89 nu exista acces la informatii pentru ca nu existau informatii pe piata. Azi exista acces la informatii, dar, din punct de vedere calitativ, nu exista o structurare ierarhica si nici o contextualizare clara. Cele doua lipsuri nu tin de o anume zona geografica, ele sunt globale.

…CARE INFORMATII?!

Informatiile de calitate sunt legate de o autoritate. Daca ne gandim la muzica – o nisa -, aceasta autoritate poate fi un profesionist (compozitor, muzicolog, instrumentist, dirijor, profesor etc.) sau o institutie (scoala/academie de muzica, editura, revista de specialitate, asociatie, un producator de instrumente muzicale, un producator de aparatura studio etc.). Rezultatele cautarilor pe un anumit subiect sunt relevante din punct de vedere calitativ numai daca la identificarea sursei descoperim o autoritate.

LA BAS, CU CATE DEGETE CIUPESC CORZILE?… – un exemplu…

La basisti, intrebarea “Cu cate degete ar trebui sa ciupesc?” este destul de frecventa. Unii se folosesc de doua, altii de trei si altii de patru. Nu cred ca poate exista o “lege” in acest sens, dar, cu siguranta, pot exista recomandari. O recomandare este valoroasa daca provine de la o autoritate. Daca John Patitucci spune intr-un interviu ca doua degete sunt de ajuns pentru a acoperi orice nevoie in tehnica de ciupire, sfatul sau poate fi urmat fara retineri. Desigur, in acest caz, si alte optiuni pot fi la fel de viabile.

CE HARD- SI SOFTWARE SA-MI CUMPAR PT. UN HOME STUDIO?… – inca un exemplu, unul mai concret…

Daca vreau sa-mi construiesc un home studio pentru productie muzicala, pot avea dificultati in alegerea hard- si software-ului. Ma uit in stanga, ma uit in dreapta si diversitatea parerilor (exprimate in recenzii, pe bloguri, pe forumuri s.a.m.d.) nu ma lasa sa ajung la concluzii pertinente, dar… stiu ca-mi place sound-ul Lady Gaga. Ea cu cine a lucrat la piesele de pe The Fame? Unul dintre producatori a fost RedOne. Pai… tocmai am intrat pe site-ul Apogee ca sa verific noutatile si am descoperit un interviu* cu RedOne… Wazzzup?!…

Conexiunile fiind facute, ajung pe YouTube unde RedOne spune ca “…less is better, less is more…” si ca nu prea are nevoie de mai mult decat de:

Macbook Pro,
Logic Studio,
Ensemble (+ Duet pt. calatorii) si
Oxygen MIDI Controller
+ monitoare

Concluzia: stiu ce-mi voi cumpara si evit investitiile nepotrivite pentru scopul meu.

Cred ca e important pe ce informatii ne bazam cand luam decizii care ne pot afecta pe termen lung, in “n” feluri. Daca sursa informatiei este o autoritate, riscul unei decizii nepotrivite (sau chiar proaste) se reduce considerabil…

*interviu RedOne: partile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8

Foto: istockphoto.com

1

…produsele mass-media* din spatiul .ro vor fi disponibile exclusiv pe ‘net.

Daca e autentica, libertatea presei e un lucru bun, insa apetitul exagerat pentru dirijarea maselor e unul… rau. Dupa ‘89, institutiile de presa au devenit mult prea influente si au ajuns sa defineasca si sa modeleze profilul socio-politic al tarii, in functie de interesele unora sau altora. Practic, mass-media a devenit forta determinanta pentru orice misca, incepand cu dezvoltarea unor stereotipii (care intr-o democratie consolidata n-ar fi fost posibila…), pana la discreditarea personalitatilor incomode. Uitandu-ma in urma, nu vad altceva decat o serie de actiuni consecvente, destinate modelarii gandirii colective. Pe scurt: manipulare.

Situatia se (va) schimba. Ziarele tiparite nu se (mai) vand iar posturile TV isi pierd din audienta, devenind mai putin profitabile si influente. In urmatorii ani, majoritatea produselor mass-media vor fi mutate-n online iar modelele actuale de business schimbate – vezi: The New York Times pe iPad (+) si iPad nu va salva cotidianele (-).

Cred ca aceste schimbari, incluzand disparitia multor institutii de presa, vor redefini rolul mass-mediei si vor remodela jurnalismul. Sper in revenirea informatiei si informarii simple, de data asta, intr-un spatiu ultra-concurentional, la un click distanta.

*exceptii posibile: publicatiile de nisa

2.

…va fi inchisa si ultima “unitate de voie buna”, deschisa in perioada comunista.

E suprarealist sa vezi carciuma de pe colt in aceeasi stare ca si in ‘80. Ultimii 30 de ani n-au schimbat nimic, “design-ul interior”, mobilierul si mirosul au ramas neatinse. Parca si clientii sunt aceeasi: fete ridate, adanc arate de greutatile din fabrici si uzine, cu priviri la fel de goale ca si halele industriale in care au lucrat candva…

Au fentat schimbarile istorice si cateva restaurante. La fel de imbibate cu spiritul uniformismului, azi sunt adapostul nostalgicilor, care nu s-au adaptat vremurilor noi si carora le plac aceleasi scaune din lemn, cu perna de matase. Ei si-au conservat reflexele dezvoltate in comunism: dupa 8 ore de “lucru” merge si una scurta cu doua beri.

Mi-e mila de cei care gestioneaza aceste carciumi si restaurante. E sub cel mai scazut nivel de demnitate sa nu tii cont de niste evolutii evidente si sa vrei sa conservi mizeria din trecut. Unii nu vor. Ar putea schimba, dar nu vor. Pentru ei, trecutul e sfant si imperturbabil.

Foto: istockphoto.com

Pe “la noi” exista un obicei nefericit: acela de a spune lucruri mari, apreciative, despre persoane/personalitati care si-au incheiat socotelile cu cele lumesti si ne-au parasit pentru totdeauna. Doar un exemplu: Laura Stoica. Dupa moartea ei, brusc, a fost ridicata in slavi si de cei care, in timpul vietii ei, n-au dat nici doi bani pe existenta si cariera ei artistica…

Mi-am propus sa rup aceasta blestemata traditie si sa va prezint (sau sa va readuc in memorie) cativa dintre “coexistentii” mei, oameni care, intr-un fel sau altul, m-au inspirat. Nu o fac asteptand ceva si nu am intentia de a-mi inlesni “drumul spre fericire” spunand lucruri pozitive despre unul sau altul. O fac doar pentru ca, pur si simplu, in decursul timpului, aceste suflete au rezonat intr-o lume care s-a intersectat cu lumea mea.

Fara prejudecati, da?! OK, incep…

A-Z*

Adrian Crisztea

Un om simplu, un pastor care nu are nevoie sa Ii fie prezentat lui Dumnezeu pentru simplul motiv ca Dumnezeu il cunoaste. O continua sursa de dragoste, revelatii si intelepciune.

Dan Puric

Daca alegi sa vorbesti despre Dumnezeu (Tatal) si Isus Cristos (Fiul) in spatiul public, vor aparea si accentele cinice la adresa ta. Asa s-a intamplat si in cazul lui Dan Puric, comentariile de acest gen – ce-i drept, de regula, fine – nu lipsesc din paginile presei culturale. Puric este un “teolog” nativ, un povestitor captivant, care (din punctul meu de vedere) refuza “nationalizarea” Adevarului si-l plaseaza acolo unde-i este locul, in spatiul transcultic.

Florin Barbu

A creat o comunitate (de care noi, basistii, ne bucuram), a avut un aport important in normalizarea relatiilor dintre muzicieni si a impartasit cu cei interesati tot ce stie despre muzica si viata. Intotdeauna bine dispus, placut si gata sa ajute.

Markus Grosskopf

Datorita lui Markus Grosskopf, basistul din Helloween, am inceput sa cant la bas. Pur si simplu, m-a impresionat prin gandirea lui muzicala, prin liniile sale de bas si prin felul lui de a fi. E un spirit plin de energie pozitiva si de bucurie. God bless you, Markus!

Stefan Nagy

Fostul baterist din Semnal M, Stefan Nagy, a fost cel care a mediat multe conflicte dintre muzicienii clujeni si a adus echilibru in situatii… greu dezechilibrate. A fost inteleptul in mijlocul unei gasti “nebune” care, din cauza luptelor ego, si-a ratat sansa sa devina o comunitate. Un om cald care nu se sfieste sa vorbeasca despre Dumnezeu, vindecare si alte subiecte delicioase…

Lucruri pozitive pot fi spuse doar post mortem?!…

*dupa prenume

Foto: istockphoto.com

Daca nu pot scrie de bine despre anul recent “stins”, merita s-o fac? Da, insa doar pentru ca experientele mele – la fel de (putin) importante ca si experientele altora… – sunt parte dintr-un puzzle construit din adevaruri purificatoare.

CINISM CONTRARIANT

2009 a fost anul care parea ca vine de niciunde si se indreapta spre nicaieri. Si-a indeplinit rolul cu un aer rece, distant si tacut. N-a fost receptiv la rugaciunile noastre* si ne-a aratat ca nu este nimic extraordinar in a ne ignora. Fara compasiune, la un moment dat, ne-a silit sa ne uitam in ochii unei realitati necunoscute, in ochii unui sir de intamplari parca absurde. Ne-am unit si am incercat sa ne impotrivim, dar… nimic. Sub forta unui cinism contrariant, privirile noastre au ramas tintuite catre pamant…

INUTILITATE

Sentimentul inutilitatii nu m-a lasat singur si nu mi-a permis sa ma bucur de solitudine. Rolul lui a fost, totusi, nuantat. Unele momente au adus satisfactii, dar ele nu s-au putut defini ca reusite. Cauzele sunt diverse, dar cea mai importanta a fost lipsa rezultatului. Nu vreau sa fiu mai concret… cel putin, nu acum…

Sentimentul de inutilitate si-a aratat coltii si in privinta evolutiei personale. Multe evenimente & activitati s-au consumat fara a lasa ceva consistent in urma.

O imagine recurenta: seara, dupa un concert, intr-un taxi, singur, stiind ca, de fapt, nimic nu s-a schimbat nici in viata mea, nici in viata celor carora le-am cantat… stiind ca orele dinaintea somnului vor fi un spatiu perfect pentru ecoul unor sentimente imposibil de ignorat…

O NOUA PERSPECTIVA

Cand moartea trece pe langa tine la mica distanta, te atinge.
Pierderea suferita m-a schimbat si perspectivele s-au transformat. Nu-mi fac planuri si inteleg mai bine ca oricand inainte ca viata mea nu este in mainile mele.

Da, imi doresc unele lucruri, da, fac pasi in directiile respective, dar refuz sa fac planuri. Mi s-ar parea profund nepotrivit sa spun:

- in 2010 voi…
- in 2011 voi…
- in 2012 voi…

Ma rezum la nevoia de har.
E singura mea certitudine pentru 2010…

*familie

Foto: stockxpert.com

1. Sunt liber, pentru ca iubesc. Ii iubesc si pe cei care nu mi-au aratat ce inseamna iubirea, si pe cei de la care nu am invatat despre iubire + si pe cei care nu mi-au dat ocazia sa iubesc.

2. Sunt liber, pentru ca cred in Adevar si Adevarul m-a facut liber.

3. Sunt liber, pentru ca gandesc liber. Nu exista sistem, de orice natura, care sa-mi ia aceasta libertate.

4. Sunt liber, pentru ca traiesc cu cea pe care o iubesc.

5. Sunt liber, pentru ca stiu sa cer iertare. Totusi, prefer sa evit situatiile care pot avea o astfel de consecinta.

6. Sunt liber, pentru ca nu urasc. Da, am trecut prin situatii conflictuale, dar am cautat sa scap de sentimentele negative. N-am vrut sa le cultiv.

7. Sunt liber, pentru ca, financiar, nu depind de nimeni. Nu am sef – sunt propriul meu CEO. Nu sunt constrans “sa-mi mulez” caracterul pe asteptarile unuia sau altuia… oricum, nu ar fi posibil…

8. Sunt liber, pentru ca nu sunt nevoit sa cant “Sweet Home Alabama” sau “Sex Bomb” pentru o bucata de paine.

9. Sunt liber, pentru ca nu cred in lege, doar in iubire.

10. Sunt liber, pentru ca nu sunt angajat politic. Chiar daca de orientarea liberala sau crestin-liberala (exista asa ceva?…) ma simt cel mai aproape, prefer independenta politica.

11. Sunt liber, pentru ca nu sunt interesat de functii, nici in spatiul evanghelic, nici in cel laic. Nu am ambitii de a urca pe “noi trepte sociale”.

12. Sunt liber, pentru ca nu am pretentii exagerate de la mine insumi, nici in privinta “sfinteniei”, nici in privinta performantelor.

13. Sunt liber, pentru ca nu simt nevoia ca cineva, oricine, sa se uite de jos in sus spre mine.

14. Sunt liber, pentru ca, in esenta, sunt simplu. Foarte simplu.

15. Sunt liber, pentru ca imi face placere sa-i incurajez pe cei din jurul meu. Fara invidie, fara sentimente compromise…

16. Sunt liber, pentru ca stiu ca cele mai frumoase si cele mai importante lucruri sunt de o simplitate perfecta.

17. Sunt liber, pentru ca il pot lauda pe Dumnezeu intr-o Casa unde nu exista nimic mai important decat Cuvantul si prezenta Sa.

18. Sunt liber, pentru ca nu cred in moarte si nu mi-e frica de ea. Nu exista moarte, doar viata. Si inainte, si dupa…

19. Sunt liber, pentru ca viata mea nu depinde de dorinta de a trai, ci doar de harul lui Dumnezeu. Cum ar (putea) spune un englez: “It’s all about grace…”

20. Sunt liber, pentru ca m-am nascut liber. Nimeni si nimic nu va schimba asta…

Foto: stockxpert.com

1. CRACIUN CU ROB HALFORD

Rob Halford, “The Metal God”, solistul trupei Judas Priest, a lansat recent un album de Craciun, intitulat “Winter Songs“. Pentru mine aparitia acestui CD e o surpriza la care, evident, nu m-as fi asteptat. Judas Priest e una dintre acele formatii de care, prin anii ‘70-’80, parintii au incercat sa-si tina copiii departe, fara succes…

Sa auzi de la Rob Halford piese precum “Oh come, O come Emanuel”, “Oh Holy Night” sau “Come All Ye Faithful” e ceva nou. Multe se schimba si unele schimbari surprind intr-un mod foarte placut…

Rejoice!

Aculta “Winter Songs” pe myspace.com

2. FORMATIA MIRACULOASA

“O formatie nu este numai o adunare de individualitati. Proprietatea esentiala a unui grup ar trebui sa fie aceea prin care intregul depaseste suma partilor. Cand se aduna oameni potriviti, fie in muzica, sport sau orice altceva, are loc un fel de fuziune spirituala. Aceasta unire nu poate fi cumparata, fortata sau fabricata. Nimeni nu cunoaste originea acestei magii, dar cand se intampla, se simte prezenta a ceva superior, venit parca de undeva de sus, iar toata lumea implicata simte acest flux care circula.”

Nu cred ca poate fi formulata mai “corect” esenta functionarii miraculoase a unei formatii. Gandurile lui Berti Barbera curg cu o sensibilitate si determinare naturale. Citindu-le, am aceeasi senzatie ca si atunci cand ating un material de matase… o senzatie placuta, introspectiva. Pe langa o activitate muzicala remarcabila, Berti Barbera este si un fin “manuitor” al cuvintelor…

Berti Barbera,
“Dave Matthews Band” – Revista Sunete, Nr. 60

3. CE ESTE IMPORTANT IN VIATA?…

“Datorita celor 25 de ani petrecuti in lumea muzicala, multi sunt atenti la mine ceea ce inseamna o mare responsabilitate. De aceea incerc sa fructific aceasta sansa si sa transmit cel mai pozitiv mesaj posibil. Sunt intr-o pozitie in care pot sa-i ajut pe ceilalti si, daca te gandesti putin, poti intelege ca suntem pe aceasta lume ca sa-i ajutam pe ceilalti.”

“Nu cred ca viata mea ar fi foarte importanta. Sigur unii ar gasi unele lucruri interesante in ea, dar scopul meu e doar sa-i ajut pe oameni.”

Blackie Lawless, leaderul trupei W.A.S.P.,
Rockinform, Nov. 2009

Blackie Lawless e o alta “oaie neagra” in ochii conservatorilor de toate felurile. E unul dintre reprezentantii marcanti ai genului heavy metal, iar formatia lui, W.A.S.P., nu a fost o referinta potrivita pentru cei care au dorit sa-si protejeze copiii de asa-zisele “influente negative”…

Cuvintele lui Blackie sunt impresionante. Ele reconfirma (a cata oara?…) ca cel mai gresit lucru pe care-l putem face e sa-i judecam pe altii.

Cred cu toata convingerea ca o viata in care nu apare preocuparea pentru judecare/condamnare este una perfecta. Usoara si simpla.

Image: stockxpert.com

MOARTE CLINICA & VIATA – UN INTERVIU CU RAUL GIURA

“Raul Giura, fost presedinte al asociatiei Alcoolicii Anonimi in Romania, a facut o calatorie lunga, de la dependenta de alcool, prin experienta mortii clinice, pana la implicarea trup si suflet in lucrarea crestina din penitenciare si in lupta impotriva dependentelor. Va invit sa-l primiti cu bratele deschise si sa-l ascultati in minutele urmatoare.”

Interviu realizat de sotia mea, Anca*, pentru RVE Cluj.

DOWNLOAD: Interviu Raul Giura

INCEPUTUL: MOARTEA

Raul Giura: “…am decis sa ma sinucid, am luat o otrava foarte puternica… a venit salvarea si mi-au constatat decesul – am luat cianura, o cantitate care poate omora o suta de oameni, nu unul singur… Am fost dus la urgenta, au incercat medicii sa ma resusciteze dar n-au reusit. Au completat hartiile de deces si m-au trimis la morga. Eu la morga m-am trezit, la morga mi-am revenit…”

EXPERIENTA MORTII CLINICE

R.G.: “Am avut o experienta spirituala extraordinara si am trait niste clipe fantastice. Mi-am vazut toata viata, tot ce am facut si mi se releva – mi se spunea – de ce am venit eu aici, ce trebuia sa fac si ce am facut, de fapt, ce era important in viata mea si la ce am dat eu importanta.”

A.B.S.: (…) …ati vazut alta lume? Cum arata o asemenea alta lume?

R.G.: “Erau niste fiinte de lumina care se apropiau de mine si simteam ca nu pot sa fac fata… simteam o bucurie si o stare de beatitudine atat de intensa incat simteam ca ma dezintegrez in mii de bucati… nu puteam face fata la toti… transmiteam sa stea deoparte. (…) E foarte greu sa vorbesti de acele lucruri pentru ca nu au niciun corespondent in lumea noastra.”

“Cea mai mare suferinta pe care am trait-o in viata… cand m-am trezit, inapoi, aici. A ramas un dor extraordinar…”

A.B.S.: “Dumneavoastra v-ati dat seama, la un moment dat, in experienta asta supranaturala, ca ati trecut dintr-o lume in alta, ca ati murit?”

R.G.: “Da, da…”

A.B.S.: “Cum ati perceput asta?…”

R.G.: “E un pic de teama, de spaima, dar… dupa aceea urmeaza o liniste, o pace nemaipomenita si… pot sa spun oricui vrea sa asculte ca, de fapt, nu exista moarte. (…) E doar o trecere, ca si cum intri din camera asta in cealalta camera. Nu exista moarte, totul este viata. E atata bucurie, atata frumusete… e doar o trecere, o usa care se deschide spre acasa. Acolo-s acasa, aici nu-s acasa.”

*Anca Brasfalean Sebestyen, redactor la Radio Vocea Evangheliei, Cluj

Foto: stockxpert.com

BASSPLAYER.RO: Esti basistul din The Marker, formatia-revelatie a lui 2009, cu care intr-un singur an ai parcurs un traseu impresionant. Cum te simti ca parte din acest “miracol”?

ANDREI PRODAN: Da, eu sunt basistul trupei The Marker, dupa cum ai spus, si care speram noi sa nu ramana “fomatia-revelatie” doar a anului 2009. Bine spus “miracol”, sunt foarte uimit si entuziasmat de ce se intampla cu noi. Am inceput de un an de zile si am reusit sa realizam destule pana acum si ne dorim ca lucrurile sa nu ramana aici.

BASSPLAYER.RO: De unde dragostea pentru bas? Cand si cum s-a intamplat apropierea de acest instrument?

A. P.: O sa sune ciudat, dar mie nu mi-a placut niciodata chitara bas, mi s-a parut un instrument ascuns intr-o formatie si greu de perceput de catre ascultatori. Am fost silit de tatal meu, daca nu e prea dur spus, sa invat la chitara bas pentru ca era nevoie sa completez o alta trupa. Ii multumesc pentru ca a fost consecvent cu mine atunci si nu m-a lasat in voia mediocritatii. Eram la varsta de 12 ani cand am invatat sa cant, atunci cand bataia mingii si joaca de-a “pac pac” iti ocupau tot timpul pana sa apara calculatorul si-n casa mea. Imi era foarte greu sa-mi las colegii din echipa de fotbal, stiind ca la ora 18.00 aveam intalnire cu profesorul meu particular de chitara. Pe atunci stiam si chitara acustica, acest lucru m-a ajutat sa pricep mult mai  usor cum functioneaza acest instrument numit bas. Iata ca usor, usor a venit si dragostea, cred ca mi s-ar fi potrivit pe atunci piesa “Choose to love” a trupei The Marker.

BASSPLAYER.RO: Din cate stiu, canti pe un Fender. De ce preferi aceasta marca si nu Music Man, Warwick, Yamaha sau alta? Ne prezenti basul tau?

A. P.: Daca as fi avut bani multi mi-as fi cumparat unul din fiecare brand, chiar daca Warwick-ul nu ma prea atrage cu aspectul sau si de Yamaha nu am avut parte. Music Man-ul mi s-a parut intotdeauna “fratele mai mic” al Fenderului, dar, dupa cum ti-am spus, nu m-a ajutat bugetul ca sa-i pot face o analiza mai indeaproape. Chitara pe care cant acum este, evident, un Fender, model American Vintage ‘57 Precison, construit in SUA. Nu prea pot spune multe despre ea pentru ca este foarte simpla, dar, exprimandu-ma mai direct, suna “de te-ndoaie”. Dupa cum spuneam, mie imi plac chitarele mai “vintage” si nu prea complicate de aceea intodeauna am adrmirat Fenderul, care prin simplitatea lui a fost si va ramane brandul de top in stilul pe care-l abordez cu trupa.

BASSPLAYER.RO: Cum functioneaza colaborarea cu Octav [Octav Capota, tobe, The Marker], a doua jumatate a sectiei ritmice? Care sunt aspectele muzicale carora le acordati o atentie deosebita?

A. P.: Evident, ca si basist, Octav e primul om la care sunt atent in timp ce cantam. Toata lumea a auzit de expresia “basul si cu toba mare” si e chiar adevarata. Daca aceste doua elemente nu sunt contopite in mod corect, automat dispare balansul trupei, iar tobele isi pierd muzicaliatea. In rest, incercam sa fim cat mai atenti unul la celalat in timpul cantatului si sa nu uitam ce am stabilit acasa.

BASSPLAYER.RO: Esti interesat si de alte zone muzicale? Daca ai avea oportunitatea, in ce zone stilistice te-ai aventura cu un alt proiect?

A. P.: Deocamdata nu prea am avut cand sa fiu interesat, pentru ca intotdeauna am iubit rock-ul si acest lucru mi-a cam pus “ochelari de cal”.

BASSPLAYER.RO: Din cate stiu, pentru The Marker exista si o calatorie spirituala si acest drum este legat de crestinism si de mediul evanghelic. Ce ne poti spune despre acest aspect? Este posibil ca succesul vostru sa fie consecinta unor vieti bine fundamentate din punct de vedere spiritual?

A. P.: Eu cred ca orice om, in orice domeniu, ar trebui sa aiba o viata bine fundamentata din punct de vedere spiritual. Trupa The Marker este si ne luptam sa fie bazata pe o platforma sanatoasa si necontaminata din punct de vedere spiritual, moral si restu’. Sucesul care ne-a urmarit si care ne va mai urmari se datoreaza absolut lui Dumnezeu.

BASSPLAYER.RO: Cum vezi viitorul The Marker? Poate exista optiunea ca formatia sa supravietuiasca exclusiv in Romania? Cat de importanta ar fi intrarea pe noi piete muzicale, in primul rand, cele europene?

A. P.: Dorinta noastra a fost intotdeauna sa apara o trupa de genul The Marker in Romaina, care sa fie bine structurata pe toate planurile, acestea fiind: muzicalitate, imagine, comercialitate si, nu in ultimul rand, stabilitate. Eu sper ca trupa The Marker, si nu numai, sa reuseasca sa ridice nivelul tarii din toate puncetele de vedere. Cat despre iesirea in afara suntem disponibili la orice oferta, acest lucru fiind dovedit de faptul ca versurile noastre sunt in engleza.

Foto: Andrei Prodan

Sunt obisnuit cu normalitatea si orice intalnire cu lipsa acesteia ma intristeaza. Ce inteleg prin normalitate? In primul rand bunul simt si acele calitati care permit existenta, functionare, stabilitate si evolutie. Normalitatea presupune si o relationare “normala” (la nivel individual si social) la tot ce “misca” in jurul nostru. Normalitatea inseamna libertate si respectul libertatii.

CREATIE & LIBERTATE

Pentru a crea este nevoie de libertate (cel putin, spirituala). Pentru a prezenta creatia este nevoie de un context favorabil. Ca “produsul” artistic sa-si incepa pelerinajul in spatiul public este nevoie de reactii pe marginea acestuia. Reactiile pot fi pozitive, neutre sau negative. Probabil exista un echilibru intre plus si minus – rareori se intampla ca o productie legitima sa nu beneficieze de ambele. Insa ce se intampla cand, nejustificat, datorita unui context anume, predomina unul dintre cele doua tipuri de accente?…

SPIRITUL CRITIC EVANGHELIC

La noi, muzica crestina contemporana provoaca reactii extreme chiar in mediul din care provine. Dintre cele doua categorii de artisti existente – 1. cei care canta exclusiv in cercurile neoprotestante; 2. cei care, purtand mesajul specific, au ales sa iasa din mediul evanghelic – a doua este mai expusa si mai controversata (poate si pentru ca e mai greu controlabila). Totusi, nu exista o atitudine uniforma fata de nici una dintre aceste categorii.

O parte din publicul evanghelic “nu iarta” pe nimeni. Apetitul pentru judecata (atent impachetata in preocupare fata de mantuire) genereaza atitudini dure, specifice gandirii fundamentaliste.

Esti fata/femeie si porti pantaloni? De ce-ti expui trupul chiar in halu’ asta?!
Apari machiata in clip? Ti-ai pierdut mantuirea!
Te arati in blugi rupti? Nu crezi ca esti necuviincios imbracat?!
Te-ai manifestat liber pe scena? Esti arogant, frate! Smereste-te!
Vrei sa fii platit pentru muzica pe care o faci? Te vinzi si nu esti cu nimic mai bun decat “cei din lume”!
Numele Mantuitorului nu apare in textele tale? Ti-e rusine de El si ar trebui sa te pocaiesti! Repede!!!

Astfel de comentarii nu au nimic in comun cu iubirea. Ele vorbesc despre frustrarile si limitele celui care le emite.

UN EXEMPLU – NIVELUL “SOFT”

Nu cu mult timp in urma a fost publicat un interviu cu Proconsul pe crestintotal.ro. Unele dintre comentarii sunt incalificabile prin continutul dezonorant, jignitor si condamnator:

“Chiar ma bucur mult pt Proconsul dovada ca Dumnezeu iubeste pe pacatosi.”

danutza

“spuneu spre sfarsitul interviului ca nu regreta nimic…mi se pare dubios cum te poti pocaii si sa nu regreti nimic,cat despre solist l-am vazut cantand respectiva ,,cantare,, la o emisiune tv. si mi se parea ca era dedicata tipei golutze care dantzuia pe acolo…”

ionela

“Carnal interviu”

Un fir de iarba

“E o implinire evidenta a Scripturii cu privire la zilele din urma:”oamenii vor fi iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu, se vor lepada de credinta (de credinta adevarata), ca sa se alipeasca de duhuri inselatoare si de invataturile dracilor.” (1Timotei4:1; 2Timotei3:1-5).
Ei “vor merge din rau in mai rau, vor amagi pe altii si se vor amagi si pe ei insisi” (2Timotei3:13).
Cuvintele crestine nu pot acoperi duhul strain de Duhul lui Dumnezeu care se manifesta prin ei. Dumnezeu sa aiba mila de ei si de cei ce se lasa amagiti!”

“Manifestarea unui duh strain nu trebuie incurajata.”

Gabi

“…da’ de ce nu incearca si ei un gospel ceva, sa sune intr-un fel, daca tot ne obosesc? Si acum ce fac – pentru a demonstra nou-dobanditul adevar absolut? Poarta basma? renunta vocalul la alcoolul care i s-a intiparit deja pe figura pentru vecie? Chiar asa – poate fi mantuit cineva care arata buhait de bautura?! Tot felul de intrebari, care de care mai pasionante. Un site mai interesant nici ca am vazut.”

getalife

UN ALT EXEMPLU – NIVELUL “HARDCORE”

Interviul sus-mentionat a fost analizat si criticat pe trezirespirituala.wordpress.com de catre cel care a comentat si pe crestintotal.ro, sub semnatura “Un fir de iarba”. Acest anonim – autorul blogului nu se prezinta pe trezirespirituala.wordpress.com – isi permite aprecieri care, de fapt, sunt judecati. Iata cateva “perle”:

1. El stie ce-i dincolo de suprafata…

“Ei afirma ca s-au intors la Domnul pentru ca a ales El. Afirmatie corecta din punct de vedere doctrinar. Ma tem ca raspunsul scurt tradeaza ceva ce refuz sa comentez.”

2. El nu vrea ca muzicienii sa traiasca din ceea ce fac.

“Spune in numele trupei cu privire la partea financiara ca dorim sa ajungem sa slujim doar Domnului si sa si traim din asta. Aceasta afirmatie este repetata in interviu dar, este vreun model biblic pentru asta?”

3. El cunoaste motivatiile membrilor Proconsul – nicio subtilitate nu ii ramane ascunsa…

“O alta intrebare diferita de prima (cum v-ati intors) cu privire la convertire este de ce s-au intors la Domnul la care raspunsul vine cu un trosnet umanist “Motivul intoarcerii noastre a fost frica aparuta in fata posibilitatii ca noi sa pierdem mantuirea.” Ioan Botezatorul le spunea: Pui de naparci, cine v-a invatat sa fugiti de mania viitoare? Totusi, ei se temeau sa nu piarda mantuirea? Inseamna ca o aveau dar doar la “noi” si-o pot pastra. Booon!”

4. El stie cum NU poate fi laudat Dumnezeu.

“Proconsul afirma ca publicul din Romania inca nu a inteles ca Domnul poate fi laudat oriunde, oricum si prin orice fel de muzica dar mai ales ca trebuie sa plateasca atunci cand merge la un spectacol. Cine este acest public? Sunt pocaitii, evanghelicii? Este puhoiul de oameni care i-au ascultat, in general?

Dumnezeu nu poate fi laudat oriunde, Dumnezeu nu poate fi laudat prin orice fel de muzica – Dumnezeu poate fi laudat in termenii impusi de el, termeni care cuprind starea interioara a omului dar si aspecte (ca sa le spui asa) tehnice. Deci ei vor sa ajute publicul din Romania sa nu mai pirateze muzica, in special muzica pe care ei o fac. Ce misiune, ce insarcinare.

Dumnezeu NU poate fi laudat oricum. Cineva sa-i anunte.”

5. El cunoaste caile inimii si insinueaza lipsa de caracter…

“Ei spera ca cu siguranta impactul va fi mai mare, chiar daca nu ne dam seama imediat, pentru ca orice lucrare asezata din inima la picioarele Domnului va avea roade. Inima este nespus de inselatoare.

O lucrare nu este validata de dedicarea celui care o face si nici de fluturasii care bantuie prin inima. Oamenii sunt validati prin caracter si conduita. De fapt, ce relevanta mai au acestea acum?”

6. El intelege fenomenul muzicii crestine contemporane si puncteaza ferm…

“Insa noi s-ar putea sa fim primii in Romania, care incearca sa duca totul la alt nivel, ajungand sa cante exclusiv Domnului. A canta exclusiv Domnului nu inseamna sa ai versuri crestine.

Poti avea versuri crestine dar o inima falsa netransformata si sa canti cu motivatii potrivite cu inima pe care o ai iar muzica aceea sa nu fie nici pe departe exclusiv inchinata Domnului. Concluzia e ca noul nivel la care Proconsul vrea sa se duca este sa cante exclusiv Domnului nu cum au facut ceilalti.

Convingator! si mai ales ca a avut atatea aplauze pentru raspunsurile date. Cineva refuza sa o faca.”

7. El are cultura muzicala si pune intrebari pertinente…

“Ca stil muzical ne plac foarte mult pop-rock-ul, rock-ul soft si jazz rock-ul. Dar ne place in general muzica buna, cu mesaj inteligent si constructiv“. Acesta este genul de muzica inchinata Domnului si care ii place Domnului? Pe ce baza? Acesta este noul nivel?”

8. El are o pregatire teologica desavarsita si corecteaza…

“Toate vor fi judecate la venirea Lui. Deci, acum nu trebuie sa dovedim nimic oamenilor, pentru ca asta ar insemna sa ne laudam. Ba nu vor fi judecate toate doar la venirea Lui ci sunt judecate si acum si trebuiesc judecat si acum de catre ceilalti. Trebuie sa dovedeasca schimbarea si transformarea nu pentru oameni ci pentru ei insisi. Dovada nu este o lauda, este inevitabila si indispensabila.”

CRIMELE DIN CASA – CONCLUZII

Exemplele de mai sus nu sunt izolate. Din pacate, spatiul evanghelic .ro este plin de astfel de atitudini. E o situatie absurda si profund regretabila. In loc ca acesti oameni sa-si concentreze energiile inspre ceva pozitiv, aleg sa-si piarda timpul comentand faptele altora.

Motivul?

Sunt/pot fi mai multe:

- nivelul educatiei si al intelegerii,
- nivelul general de civilizatie din spatiul nostru,
- intelegerea incorecta a libertatilor proprii,
- intelegerea incorecta a libertatilor altora,
- intoleranta,
- lipsa de respect,
- indisponibilitatea pentru dialog,
- autosificienta doctrinar-teologica,
- abuzurile emotionale si fizice (suferite in numele Dragostei din partea unei “autoritati”, parinte sau pastor)
- raportarea incorecta la o autoritate autentica, evident, non-abuziva (ma refer strict la mediul evanghelic si la constructia ierarhica din interiorul ei)

Critica ucide si, in ultimii douazeci de ani, s-au savarsit multe crime in Casa lui Dumnezeu. E timpul ca aceste crime sa inceteze, pentru totdeauna!

Sa fim foarte atenti la Cuvintele Lui:

“Nu judecati, si nu veti fi judecati; nu osanditi, si nu veti fi osanditi; iertati, si vi se va ierta.”
Luca 6:37

“Ati auzit ca s-a zis celor din vechime: ,Sa nu ucizi; oricine va ucide, va cadea sub pedeapsa judecatii.’ / Dar Eu va spun ca oricine se manie pe fratele sau, va cadea sub pedeapsa judecatii; si oricine va zice fratelui sau: ,Prostule!’ va cadea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: ,Nebunule’, va cadea sub pedeapsa focului gheenei.”

Matei 5:21-22

Foto: stockxpert.com